luni, 19 ianuarie 2009

Studiu de caz (real)

Situaţie: O familie locuia împreună cu cei doi dobermani ai săi într-un apartament dintr-un oraş oarecare. Când au decis să plece pentru două săptămâni într-o vacanţă, cei doi câini au rămas în grija vecinei de vis-a-vis care urma să vină o dată pe zi să le dea de mâncare (ăsta era programul lor de masă) cu care erau familiarizaţi. Cu o zi înainte ca proprietarii să se întoarcă acasă, doi bărbaţi au primit un pont cum că apartamentul de care vorbesc este nelocuit (de câini nu ştiau, se pare), aşa că s-au gândit să dea un buf. Când au intrat în casă şi au închis cu grijă uşa, cei doi dobermani au sărit pe ei. A doua zi, când stăpânul a intrat în casă, sub ochii lui se întindeau următoarele imagini: un bărbat, câcat pe el şi disperat, urcat pe mobila din sufragerie, tremurând din toate încheieturile. Celălalt bărbat era jos, pe covor, sfâşiat, încadrat strategic de cei doi câini, care, nescăpându-l din priviri nici pe cocoţat, din când în când, îl mai şi ronţăiau un pic. Da, mort.

Să ne gândim că aţi fi stăpânii câinilor.

Varianta nr. 1: Aţi fi profund şi definitiv recunoscător câinilor că v-au protejat casa şi bunurile, gândindu-vă cu groază că dacă nu erau ei, nu vă mai rămânea decât varul de pe pereţi şi praful de sub mobilă şi, Doamne fereşte!, bine că nu era nimeni în casă, că cine ştie ce se mai întâmpla! Ulterior, poate vindeţi apartamentul, vă mutaţi cu tot cu câini şi începeţi o nouă viaţă, mulţumiţi că vă puteţi baza pe dragii de ei.
Varianta nr. 2: Cu toată dragostea pentru animalele care v-au protejat casa şi bunurile, nu puteţi să-i mai mângâiaţi, spunându-le alintat Mânca-i-ar mama pe ei de frumoşi şi deştepţi, că n-au lăsat ei hoţii să mă nenorocească!, când botul lor e plin de sânge de om, fie el şi hoţ, şi din colţuri le atârnă bucăţi de piele, urechi, etc. De om. Aşa că hotărâţi, cu greu şi cu durere, să îi daţi altcuiva, undeva la ţară sau la un centru, oricum, nu mai puteţi sta în aceeaşi casă împreună. Din frică, greaţă, pentru că nu puteţi uita sau oricare alte considerente.
Varianta nr. 3: You name it!

Rugăminte: Dacă părerile voastre coincid cu una din variantele 1 sau 2, e simplu. Dacă diferă de acestea, v-aş ruga să mă informaţi şi pe mine, cu singura precizare de a rămâne strict la cazul ăsta concret, care e foarte clar şi concis, fără să divagaţi de la subiect şi fără alte ipoteze, interpretări legale sau presupuneri. E un fel de sondaj, dacă vreţi, şi pentru mine e important să aflu mai multe păreri;)

18 comentarii:

Tomata cu scufita spunea...

Sincer, m-ar speria sa constat crima cainilor, insa trebuie sa recunoastem ca nu ei sunt vinovati in cazul de fata. Dobermanii sunt caini de paza, si e sadit in instinctul lor sa apere, mai ales daca sunt dresati in acest caz.

Cred ca cei care si-au cumparat asemenea animale de case exact in scopul de a se apara au facut-o.

Si oricum, cainii nu au atacat vecina care le-a dat de mancare ci persoane necunoscute care au patruns in casa lor.

Aleg varianta 1, si nu e pe fond sentimental, pentru ca stiu sa recunosc un caine vinovat cand il vad. ;)

zana-carabina spunea...

varianta 1 cred; sigur, m-as simti oribil gandidndu-ma la ce s-a intamplat, dar cainii mei ar fi in continuare ai mei, nu i-as parasi tocmai pt ca si-au (mi-au) aparat teritoriul. si oricum un caine(in fara cazurilor cand e dresat special sa fie agresiv)nu ataca niciodata degeaba.

Mircea Popescu spunea...

Eu unul i-as vinde, ca cu asa ceva nu se poate trai in casa daca esti sanatos la cap, si sigur s-ar gasi vre-un cocalar sa dea un catraliard pe cainii astia doi care or si dovedit la viata lor.

Amellia spunea...

varianta 2, cred ca imaginea cu ei plini de sange m-ar urmari

mariana spunea...

1. i-as da
2. mi-as pune o usa klumea
3. m-as gandi de 2 ori inainte sa las cateii acasa cand plec in concediu
4. m-as gandi de 100 de ori cand mi-as achizitiona un animal...totusi sunt dependenti de oameni....you can't just leave them behind...ca pe mobila.

Ăl fără nume... spunea...

:D Deşi nu suport dobermanii... Varianta 1, clar. Sunt ai mei şi dacă-s dobermani tocmai pentru hoţi sunt... În plus ei, în cazul dat, au făcut un bine şi societăţii... ăla a crăpat în chinuri, iar cel ce-a scăpat cu viaţă sigur nu va mai fura, din locuinţe cel puţin.

Asta-i "fluturarea" ce-am poftit.
Succes în studiul tău!

codro spunea...

:)

dobermanul este un caine de paza, teritorial, eminamente violent in apararea caminului. nu cred ca este o noutate pentru nimeni.

eu zic ca cerem prea mult de la caini, avand in vedere ca nu au facut decat sa isi faca datoria.

in ceea ce priveste soarta celor doi, hai s-o numim "riscul meseriei". electricienii se mai curenteaza, pescarii mai cad in apa, hotii..deh, mai au parte si de incidente mai putin placute.

eu am de vreo 7 ani un pitbull si il cresc de cand avea 3 saptamani. Sincer in cazul de fata, sper ca cei doi cani sa nu fi fost raniti.

nu judecati cainii, in definitiv sunt doar niste animale care au facut doar ceea ce erau programate genetic sa faca. hotii nu aveau ce sa caute in apartamentul alcuiva. punct. si personal o vad ca o situatie cu final fericit. un final nefericit ar fi fost daca in cazul in care in casa era o persoana ce nu se putea apara (ex. un copil, o femeie)

ps: nu ma consider ca fiind cocalar :)

Sorin Grumazescu spunea...

Varianta 3.
1. As vinde apartamentul. Nu as putea sa mai stau in acel apartament, avand in minte imaginea celor 2, dar mai ales imaginea unuia din ei.
2. M-as muta la casa si as pastra cainii(cred). Acestia ar avea locul lor special(un tarc). Cum sa stai in apartament cu un doberman, daramite cu doi?????

Liana spunea...

Dobermanii sunt special antrenati pentru asa ceva. Genetic. De aia dupa 9 ani nu mai garanteaza NIMENI pentru ei si este recomandat sa fie eutanasiati. De aia nu se lasa copii pe langa ei. De aia...

I-as eutanasia. Adica... ok, sunteti cainii mei (desi nu mi-as lua in viata mea un doberman... daramite 2) dar TOT ce am eu in casa nu fac cat viata unui om, fie el si hot. Si pe undeva ar fi ca si cum as fi omorat eu omul ala.

Si dobermanii NU se lasa in grija vecinilor.

Just me .. spunea...

desi vorbesc din prisma iubitorului de caini, aleg varianta 2 !
Si am ales asa pentru ca este vorba despre o rasa de caini care a fost special creata si aleasa pentru agresivitatea ei.Avand in vedere ce sa intamplat, s-a creat un precedent ce va duce la altul chiar daca conditiile vor fi la fel sa nu !

Sorin Grumazescu spunea...

De ce nu apare comentariul meeeeeeeeeeeeeeeeu?

Sorin Grumazescu spunea...

:d Scuze. Acum l-am vazut. ...repezit... :d

Ambasadoarea spunea...

Tomata, evident ca nu au nici o vina cainii, eu altceva am vrut sa aflu;)

Zana, trebuie sa te contrazic, sunt si caini care fara sa fie dresati special sa fie agresivi, mai ataca si degeaba; poate pentru ca sunt totusi animale;)

Mircea, inseamna ca le-ai face o fisa in care sa le treci toate "realizarile", pentru o mai buna si de efect publicitate:)

Amellia, exact.

Mariana, in legatura cu punctul 4, eu as putea, cu toata parerea de rau, daca vorbim de un astfel de caz;;)

Al fara nume, si tu si ceilalti care au ales prima varianta, aveti dreptate. Eu, totusi, sunt in cealalta tabara;)

Codro, asa e, cainii is nevinovati si au facut exact ceea ca trebuiau sa faca si eu nu ii judec. Numai ca... Desi imi sunt tare dragi cainii, mi-e frica de pitbulli, dobermani, rottweileri si natii din astea uriase si agresive prin natura lor;;)

Sorin, repezitul:) Da, nu prea sunt caini care sa stea in apartament. Eu nu mi-as lua niciodata "namile" de caini, ca sa am ce-i chinui intr-un spatiu asa mic;)

Liana, right, e greu sa traiesti cu asa ceva pe constiinta, dar parca nici nu i-as eutanasia;) Vecina e un element neinteresant in povestea asta:)

Just me, eu m-am intrebat daca nu cumva, pentru ca am ales sau as alege varianta 2, asta ma face mai putin iubitoare de caini sau ceva de genul... Si nu, nu cred asta. Poate ca totusi, oricum ar fi, consider o viata de om mai importanta.

Ok, deci cei mai multi ati ales varianta 2, adica si varianta mea. Nu ii judec si nu ii condamn pe ceilalti, ca doar n-am innebunit:) Ambasadoarea va multumeste!

Tomata cu scufita spunea...

Si pana la urma??? Ce s-a intamplat? Ca ai zis ca e caz real. Erau ai tai cateii??

Ambasadoarea spunea...

A, nu, Tomata, sper sa nu ajung sa fiu vreodata intr-o situatie ca asta. E caz real pentru ca s-a intamplat acum nu-stiu-exact-cat-timp in Galati si s-au facut ceva valuri cu el. Eu am facut sondajul asta din pura si personala curiozitate;;)

Razvan spunea...

Daca mi-as fi luat doberban, atunci exact pentru acest motiv mi l-as fi cumparat. Deci varianta 1 insotita de o masa copioasa....

Oboiteru spunea...

Cu multa intarziere pt ca recunosc...am facut o pauza in citirea blogului tau (nu ca nu mi-ar placea :P, ci uneori timpul este o problema) ...o sa-ti rasp. si eu la sondaj.
Desi nu mi-as alege rasa asta de caini, tot ai mei ar fi si clar as alege varianta 1 pt ca fiecare suporta riscurile meseriei, asa cum spunea cineva mai sus.Clar, 1!:)

Anonim spunea...

Greu raspuns. Dar totusi....inclin spre prima