Heineken, my buddy

Ieri eram fericita castigatoare a unui bilet la meciul Steaua-Bayern, via Heineken. Singura din Galati:) Eu care nu am nici o treaba cu fotbalul. Dar sunt un om special si mi se intampla lucruri speciale. Prea speciale, chiar.

Bun, anuntata fiind ca sunt o winner-ita, jubilam de fericire. Imi facusem frumos planul, ma si vedeam scuipata in cap de toti brontozaurii capitalei cu coji de seminte, oblonita si fugarita ca pisica de caini pentru ca mi-a trecut asa, prin cap, in viteza, sa ma laud ca tin cu nemtii, plus ca aveam toate sansele sa-mi imbogatesc cultura generala cu noi si felurite injuraturi.
Urma sa ma imbrac frumos, cu rochia aia neagra si cu sandalele alea pe care n-am mai apucat sa le incalt pentru ca vara a disparut inainte sa ma dumiresc eu la ce se asorteaza ele mai bine. Cum de ce ca o lady?! Pai, daca tot ajungeam pana la Bucuresti, si daca tot era un meci cu Steaua si Becali n-avea cum sa lipseasca, ce-avea daca il intrebam daca vrea sa ne fie nas? Strica? Nu strica! Macar asa, daca nu putea (ca eu stiu ca e om ocupat), poate de mila ochilor mei tot scapa printre degete niste maruntis:)

Bun. Acum urmeaza partea aia semi-spurcata. Apasati 1 pentru varianta ei necenzurata sau x, pentru pudici. Dupa ce am pus la punct si ultimul detaliu, iaCA CA ma suna iar individa de la Heineken, care-mi spune ca fiind timpul mult prea scurt, nu mai pot trimite biletul prin curier rapid si ca ramane ca eu, EU, CASTIGATOAREA, sa ma reped pana la Bucuresti, la dracu-n praznic ca sa ridic biletul, care s-a intamplat sa fie premiul MEU.

Si ma gandeam ca poate io-s proasta. Si ca poate astia de la Heineken au aflat toti ca eu sunt proasta. Pai ce fel de premiu e asta, handicapatilor, daca eu tre' sa vin sa adulmec si sa scormonesc asa, toata capitala aia in speranta ca poate la un moment dat o sa si nimeresc fix unde ati zis voi?! Ihi, acuma plec, ma vedeti? Deja va fac cu mana. Cu degetul (pardon) da, ala, marele mijlociu. Enervata la maxim ca mi-au rapit visul de a mi-l proclama pe Becali nas-de-nas, intru pe site sa citesc Regulamentul concursului de cacat. Acolo scrie asa: castigatorii vor intra in posesia premiilor prin curier pana cel tarziu in datele de 17.09.2008 ... bla bla. De unde eu deduc ca trebuia sa stau cumintica si sa astept un domn curier sa-mi aduca bunatatea de bilet. Da' cre' ca-s iar proasta si nu pricep ca printre randurile astea se ascunde de fapt urmatoarea fraza: urca-te dracu' in masina in secunda asta si vino sa-ti ridici premiul, daca tot te intereseaza asa mult. A, nu stii unde e?! Detalii, dom'le, detalii... Inseamna ca nu-ti doresti cu-adevarat:)

Azi astept scuze de la Heineken! Mi-au furat ratiunea de a trai!:|

_____________
Soy un perdedor...

Later edit: Ma uit pe pagina cu numele castigatorilor si in dreptul numelui meu scrijelesc cu unghiile monitorul ca un milog si plang in pumni cu sughituri si-mi smulg parul din cap si ma intreb Why me, God, why me?! si de suparare imi inec tot amarul intr-un pahar de Timisoreana, bauta nu oricum, ci cu paiul...

Lumea prin irisii mei

Vreau sa am un copil! O fetita. Stiu deja ca o sa o cheme Iris, ca o sa fie vulcanica ca mama si amuzanta ca tata. Ca o sa aiba o claie de par cret si o sa faca pana si soarele sa-i zambeasca.

Ramane sa decid in ce an se va naste. In ce lume va deschide ochii si pe ce alei isi va purta primii ei pasi. Daca va putea sa mearga pe bicicleta ocolind gunoaiele de pe strazile orasului nostru.

Si vreau sa vada lumea. Sa inceapa cu Romania si sa o strabata in lung si-n lat, sa ii descopere frumusetile pe rand si cu mirare. Vreau sa vada marea, intai si intai. O sa pot sa i-o prezint, fara sa i se incalceasca in claia ei de par cret prezervative, coji de seminte si ambalaje de tot felul?! Vreau sa o iubeasca cum o iubesc si eu, vreau sa nu-si indrepte dragostea spre alte mari, din alte tari, mai civilizate ca a noastra. Apoi, o sa mergem cu cortul la munte, o sa urcam pe poteci nebatatorite pana sus, sus si o sa ne asezam pe covorul de iarba proaspata si grasa si o sa privim norii ... pentru ca in jurul nostru s-ar putea sa fie resturi de mancare si pungi si sticle din plastic.

Sau s-ar putea sa nu! S-ar putea ca la un moment dat, toti romanii sa aiba o revelatie si sa inceteze sa se mai poarte ca niste primitivi. Sa inceapa sa le pese. Romanii nu sunt oameni rai. Doar neinformati si (cam) lenesi si delasatori. Si, ce e cel mai grav si poate cel mai greu de schimbat, e ... exemplul celorlalti. Inca gandesc ca daca ala arunca punga de chips din masina pe geam, ei de ce sa nu o faca?! Daca au gasit pe plaja paharele de bere, ei de ce sa le ridice?! Chiar ma gandeam si ma minunam azi, cum s-a intamplat minunea de am scapat de imaginea chilotilor/tampoanelor latite pe asfalt. Oamenii se schimba. Romanii se schimba. Incep sa o duca mai bine, sa castige mai multi bani si dau fuga in vacante, in alte tari. Si se minuneaza, cum am facut eu cand am descoperit ca in balcoanele (neacoperite) dintr-un hotel din Grecia nu era praf. Deloc. Si le place. Si vor si ei. Dar spun (?) ca la ei in tara nu se poate, ca nu le convine sa isi stranga gunoiul dupa ce pleaca de la o padure, pentru ca ceilalti nu fac la fel. Si nu e normal.

Cineva trebuie sa le spuna ca planeta asta are si ea un termen de expirare, in situatia in care o continuam asa. Ca vor ajunge copiii si nepotii nostri sa nu poata iesi afara decat cu masti la nas. Ca ne va cataloga in continuare tot restul lumii ca fiind niste barbari, niste primitivi, si ne vor spune ca noi suntem dovada ca ne tragem din maimute, pentru ca am intepenit la stadiul asta.

Vreau sa nu mai existe nici un pui de roman care sa nu stie ca plasticului ii ia peste 500 de ani sa se descompuna, ca pentru fiecare ziar de mare tiraj se taie fara mila in jur de 1500 de copaci, ca resursele naturale ale tarii noastre si ale lumii intregi, nu sunt inepuizabile, ca mucurile de tigara, pe langa ca sunt periculoase, nu dispar de tot (decat poate din campul nostru vizual) in nisip/ciment/padure, ci doar peste vreo 2 ani. Stiu ca e mai comod, si pentru mine era la fel. But say no more! Toti meritam o lume mai curata. Si daca nu noi, atunci copiii nostri!

Eu stiu ca in romani se va trezi constiinta ... ecologica. Ca vom deveni cu totii responsabili pentru mediul inconjurator, ca fiecare dintre noi va deveni paznicul propriei sanatati si bunastari, ca vom incepe sa protejam natura pentru ca ne protejam pe noi. Ca nu va mai exista termen de comparatie intre noi, romanii, si restul lumilor civilizate, ca vom fi egali nu numai in drepturi (ca tot ne place sa ne ratoim la foruri superioare cand ne simtim discriminati), ci si in obligatii.


As vrea, numai, sa se intample mai repede, ca sa o pot pupa pe Iris ...

______________________
Articol inscris in concurs.
Hai si tu!

l.e.: Sunt in top;;) Azi, 20 august 2008, orele 16. Hi, hi:)