Domnul Ban, partenerul ideal de viaţă

Banii nu mi-au adus niciodată fericirea ... dar ce nefericită te face lipsa lor, nu? Cum pot ei înnoda distanţe şi aduce aproape persoane de care ţi-e dor! Banii cumpără zâmbete, prietenii, afecţiune. Banii te fac frumoasă, îţi permit să te manifeşti vestimentar aşa cum simţi. Banii te ţin informat, îţi pun cărţile pe care le vrei pe noptieră, te duc la teatru şi la film, în vacanţe şi oriunde altundeva te poartă gândul şi dorinţa. Banii îţi menţin sănătatea în parametri normali şi ţin moartea departe de tine. Banii îţi pot salva prietenii, banii îi scapă de griji pe părinţii tăi. Banii îndeplinesc vise, îs partenerul ideal de viaţă. Banii oferă confort sau lux, linişte sau nopţi albe, inteligenţă sau doar informaţii, plăceri sau bucurii.
Cu toate astea, banii nu te fac mai frumos sufleteşte, vă spune una care a fost foarte fericită în absenţa lor şi care, totuşi, a trăit cele mai intense clipe, în perioada în care îşi cumpăra ţigări la bucată şi mânca batoane calde cu susan într-un complex în care nu şi-a pierdut nici minţile, nici inocenţa, asta după ce trăia periculos ca o mică infractoare, călătorind fără bilet, în drumul spre şcoală şi luând amenzi peste amenzi, enervându-se şi certându-se cu hingheri cu zâmbetul pe buze, pentru că avea un prieten ca un frate mai mare, poliţist, care i le anula pe toate. Ştiam atunci ce înseamnă să ai bani? Preţuiam eu banii, îi vedeam ca pe un mijloc de a-mi satisface nevoile şi dorinţele? Nu, pentru că aveam prieteni care împărţeau totul cu mine şi erau la fel de săraci ca şi mine. Nu, pentru că, chiar şi fără ei, dragostea tot mă aştepta într-un parc. Nu, pentru că erau alte monede pe vremea aia, pe care, dacă le deţineai, mergeai şi la concerte şi în baruri şi la teatru şi citeai şi o carte bună. Da, mi-am dorit haine peste haine, dar dacă le-aş fi avut, blugii mei Little Big bleu spălăcit cumpăraţi cu greu m-ar mai fi făcut atât de fericită? Acum le am, mă dau afară din casă dacă se enervează, dar altceva decât o încântare temporară, de atât-de-nedrept-de-foarte-scurtă-durată nu îmi oferă. Păcat că atunci nu ştia asta şi că abia dupa 10 ani cântăreşte cum trebuie greutatea acelor momente? Nu, le-am apreciat, le-am preţuit, dar altfel decât o fac acum şi-mi pare rău că nu am cum să fac ca şi nepoţii mei sau copiii mei să îşi trăiască adolescenţa aşa cum mi-am trăit-o eu, cu toate lipsurile de atunci.

Cer banii ceva la schimb pentru tot ce îţi dau? Cer tot! Depinde de tine ce le dai. Dacă îi laşi să se instaleze în viaţa ta, să preia controlul, să dicteze. Dacă ai auzit vreodată de Behemoth, Koroviev, Woland, Azazello, Satan, Necuratul ... să şii că toţi ăştia sunt rude apropiate cu Domnul Ban;)

(Acest post nu participă la concursul de pe Hotcity)