Fluturi mai mari sau mai mici

Lumea asta e toată o mare grădină. Prin ea zboară fluturi mai mici sau mai mari, mai coloraţi sau mai şterşi, cu capul mare sau doar cu ochii larg căscaţi, fluturi-copii sau fluturi-adulţi, fluturi talentaţi sau spectatori, pragmatici, simpli, solitari sau familişti. Eu îi adun pe toţi aici, voi alegeţi şi dacă şi cât şi care dintre ei vă plac;)

Dacă eu îi învăţ să zboare,
- e cineva care iubeşte copiii atât de mult pe cât mi-e mie frică de naşteri şi reiese asta din fiecare pagină a blogului ei numit simplu fluturi;
- apoi am găsit la el acasă un fluture care activează din 2005; îmi place stilul lui de a scrie despre nimic şi despre tot, cu genul ăla de umor în exprimare care zice (stilul) că nu e o acritură de om; sau mi se pare:)
-fuge după fluturi o puştoaică de la mine din ogradă ca să zic aşa, căreia aş vrea să-i spun că aceIaşi întrebare nu e o formulare demnă de o fată de 18 ani şi sunt sigură că a fost doar o scăpare;) E poate nedrept că specific tocmai asta din tot blogul ei, de asta o să adaug că îi admir dăruirea, intenţiile şi pasiunea pentru franceză şi cred că o să devină un adult frumos;
- nu ştiu dacă sunt chiar genul meu fluturii exotici, dar nici nu trebuie, că nu pentru mine s-au inventat:)
- fluturi de decembrie? de ce nu? mai ales când crezi că cele mai simple lucruri sunt minuni.
- sertarul cu fluturi. îmi plac posturile scurte dar bogate, cu substanţă.
- cuvinte şi fluturi. altfel de fluturi. pentru altfel de oameni.
- un fluture prin lume, feminin, student, nervos, neastâmpărat şi cu drag de mare.
- eh, în dimineaţa unui fluture nu m-am trezit niciodată. Mai ales că dimineaţa asta e a unui zmeu clandestin de fapt. Bă, să ştiţi şi voi, zmeismele sunt mişto, dar puţine! Nu?:)
- aripi de fluture. cu fotografii în spinare.

Cam asta e. Dac-or mai fi, i-om mai găsi:) Păreri şi comentarii- binevenite.