vineri, 13 martie 2009

Cum am devenit noi părinţi

Se întâmpla în prima zi din martie. Pe neaşteptate. Fără planuri:)

Când a ieşit primul firicel am fost în culmea fericirii.
De atunci, mare grijă pe capul nostru să o udăm, să o mutăm în funcţie de razele soarelui;) E un pui de lavandă tâmpit.

Stupid people, right:)

4 comentarii:

Cora spunea...

Sa va traiasca :) sa creasca mare si sanatos :)

Mariana spunea...

ce dragut...no...no stupid people around.
stii...aici in casa in care convietuiesc cu inca alti 25 de oameni,2 baieti s-au hotarat sa puna la incoltit 6 samburi de masline in 6 ghivecioare...din 6 au iesit doar 5.
au asteptat 2 sapt si nimic....apoi se hotarasera sa arunce ultimul ghiveci si i-am rugat eu sa nu...ca sigur o sa incolteasca curand...apoi...la vreo 2 zile dupa discutie,mancam masline(fara samburi)...si culmea din toate cate le-am mancat s-a nimerit una cu sambure...am luat samburele si l-am plantat in ghivecel fara sa spun la nimeni...azi dimineata cand m-am uitat...incoltise...so it's my secret...si toata lumea e fericita.
nice,right?

Anca Dionisie spunea...

E bine...nu tre'sa-i schimbi pampersul...:)))

Ambasadoarea spunea...

Merci, Cora, sper ca la un an sa ma pot lauda cu el, ca acum e cam sfrijit :D

Mariana, cat de frumos! Eu abia acum, la varsta asta descopar niste lucruri atat de simple, de mici, dar de efect, ca ma mir ca le-am ignorat atat timp;) Ceea ce e foarte bine, in final, pentru ca decat sa te bucuri de toate lucrurile bune odata, mai bine iti lasi niste rezerve pt. mai tarziu, asa, anti-plictiseala, anti-imbatranire, anti-acreala :)

Anca, si ce usurare!