Prin vară, când aș fi întrebat și ascultat cu sufletul la gură, până și pietrele, despre cum e la grădinița (de pietricele), am auzit din gura unei mame și vaaaai, stai să vezi cum o să fie în vacanță, cum o să-ți dorești să se termine mai repede, numai să plece odată de acasă, cu figurile ei cu tot!. Mi-a rămas în cap pentru că m-a șocat și mi se părea imposibil să ajung să gândesc vreodată așa (și-mi spuneam, în intimitățurile minții mele, ce nenorocită-i asta!:p nu e).
A venit prima vacanță. Ca nuca-n perete, dar mă rog, a venit, să fie primită.
În ultima zi când am luat-o de la grădiniță, un gând s-a rupt de celelalte și-a venit să-mi nea-nea-nea-nea-na-na în față: oh, shit, iar trebuie să-i fac de mâncare!. M-am scuturat de el, i-am arătat limba și l-am trimis în mă-sa. I can do this și ce-am putut încă!
Am fost în parcuri din afara cartierului, am fost la țară, am fugit mână-n mână după umbrele noastre, am adunat frunze, ne-am plimbat cu tramvaiul, am fost la cumpărături pe-ntune'ic, am văzut cum steieie se țin după noi, am dormit nas în nas sau fund în fund la prânz, ne-am trezit și-am rânjit hienește una la alta, ne-am tăvălit în ț'ubecuri și ne-am pupat și-mbrățișat like there is no tomorrow, am gătit, eu i-am făcut ei ursuleț cu pară și goji, ea mi-a făcut mie inima fondantă, am comunicat și ne-am înțeles minunat, iar azi, în ultima zi de vacanță, am mâncat amândouă la masă, față-n față, ca-n zi de sărbătoare, friptura perfectă. Zău că e!
Happy friday! Încăpățânați-vă să trăiți azi, mâine nu există!
PS: Nu uitați de provocarea de pe facebook! :D
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu