De mult prea mult timp, mă confrunt cu o lipsă cronică de chef. Nu mai citesc. Mi-e dor să citesc, dar mi-e silă s-o fac!
Cu chiu cu vai am reușit să termin Mătușa Julia și condeierul, a lui Llosa. Cartea asta m-a lăsat cu un straight face de smiley nesatisfăcut. Nu numai că nu mi s-a părut genială, cum au numit-o alții, dar m-a enervat cumplit. Am citit-o cu nervi, cu ciudă că nu se mai termină naibii odată, sătulă până peste cap de poveștile lui Pedro Camacho și îmbârligăturile lui, de Mario și de mătușă-sa cu care s-a însurat după ce s-a dat de șapte mii de ori peste cap, ca să se despartă după 8 ani și să se însoare cu verișoar-sa!...
Dacă și-o dorește cineva, să-mi dea adresa, i-o fac cadou, cu drag!
Dacă și-o dorește cineva, să-mi dea adresa, i-o fac cadou, cu drag!
2 comentarii:
Hahahaha! Stiu senzatia.
Multumesc, daca ofereai altceva ma bagam. Dar de Llosa m-am calmat acum vreo 5 ani
Eu i-as mai da o sansa, nu chiar acum si nici in viitorul apropiat, dar candva:)
Trimiteți un comentariu