marți, 11 noiembrie 2008

I miss my mind the most

Aşa păţesc mereu în ultimele două luni din an. Fac liste, bilanţuri şi socoteli şi le potrivesc în aşa hal, exact cum face un contabil care îşi acoperă clientul, să nu fie cu pierderi. Pentru că e motivant să vezi un plus îngroşat şi subliniat în locul unui minus rahitic. Ce dacă nu e întocmai adevărat? Ce dacă trişăm puţin? Ce dacă rămân (again) atâtea şi atâtea de făcut, de visat, de uitat pentru la anu'? În final, toată lumea ştie că minus cu minus fac un mare plus:)

Cred că în nici un an (apropo, nu s-a întrebat nimeni niciodată de ce eu nu scriu niciun/nicio?) nu am trecut aşa rapid de la un nivel la altul, dintr-o tabără în alta. Parcă în nici un alt an nu am încercat atâtea şi nu m-am aruncat cu coarnele-nainte ca un berbec veritabil ce sunt. Au fost câteva decizii bune. Au fost şi pierderi. Au fost momente la care n-o să mai ajung şi stări pe care n-o să le mai ating. Au fost planuri. Au fost emoţii. A fost teamă.

Of all the things I've lost, I miss my mind the most:)
My mind asta nu mai e tot timpul cu mine. Când am mai mare nevoie de ea, o simt cum se furişează. Da, mă părăseşte. Eu o bănuiesc că are un amant. Şi da, are toate simptomele, o văd aiurită, nu mai e de-loc atentă. De câte ori îi cer o soluţie, îmi trânteşte nişte tâmpenii de mă întreb sincer dacă nu cumva s-o fi apucat de băut şi pentru că n-are bani, şi-a vândut neuronii, să aibă şi ea de un cocteil acolo, ca fetili. Păi, da, mă, nu-i de râs. Îmi fac griji. Mi se părea mie că umblă ea cam fliu-fliu aşa, că tot trage şi mă-mpinge numa' la prostii şi, cel mai des, prin magazine. Clar, să scape de mine, să poată fi ea liberă să-şi vadă de rendez-vous-urile ei. Nesimţita! După câte am făcut pentru ea şi după cât m-am străduit atâţia ani să o întreţin că, de!, mai avea şi pretenţii! Ea nu citea decât ce voia, asculta ce voia. Numai impresii, fiţe. Nu ştiu ce să mă fac cu ea! Pierdut minte, o declar nulă. Merge? Nu, nu merge, e fumată asta. Pierdut minte, o declar futută. Merge?:) Oricum ar fi, I still miss my mind the most.

7 comentarii:

Razjudec spunea...

nu fii obscena...ai vrut sa spui..irefutabila,nu?

Ambasadoarea spunea...

:)) Nu, am vrut sa fiu obraznica:D

Anca Dionisie spunea...

Adica...mintea fu tuta...( avu si ea probleme cu tastatura)! :)))

Anonim spunea...

Pentru ca si tu, ca si mine, faci parte din categoria NU lenesi retardati care au simtit nevoia sa nu se mai considere nestiinta greseala gramaticala. De aia nu scriem "niciun" / "nicio" / "intro" / "intrun" :P

You'll find your mind. Daca si eu am fost in stare de asa ceva... :)

Ambasadoarea spunea...

Anca:) Esti o nebuna:D

Liana, da, asa e;) O sa o astept sa se intoarca ea la mine:)

Anca Dionisie spunea...

@ambasadoarea- cat e halatu'? cat e halatu'????
nici a mea nu sta pe-acasa(mintea)...ce-i mai place-n deplasare!;)

Ambasadoarea spunea...

O fi vremea de vina, Anca? Sfarsitul de an? Frigul? Trecerea anilor?:)