luni, 25 mai 2009

Sclipiri de luni seara

Viaţa trebuie trăită, nu aşteptată. Pentru restul de 26 de ani rămâne regretul că am aşteptat să trăiesc. Că m-am pus pe hold cu gândul la cel mai bun moment în care să pot să strig că trăiesc, că sunt vie, că sunt aici, acum, uitând că cel mai bun moment e cel prezent şi că aşa ca el n-o să mai fie altul. Mi-am umplut anii cu vise, cu proiectări false, cu dorinţe umflate ca nişte baloane cu heliu care la primul vânt mai puternic şi-au luat zborul. Nu merită.
Toate pierderile trecute rămân pierderi indiferent de cât de preaplin ne e prezentul şi toate zilele în care ai aşteptat un telefon să-ţi dovedească că nu e mut, toate nopţile în care l-ai aşteptat pe prinţul din poveşti să-ţi spună doar pe tine te iubesc şi nu te-ai ales decât cu un sec nu mă mai suna, toate clipele în care te-ai visat altceva decât vei putea fi vreodată, toate trăirile pe care ţi le-ai însuşit cu conştiinciozitate de la alţii fără să devină vreodată personale, tot ce ai sperat să ai dar ai capitulat şi te-ai predat visând că lucrul sau omul respectiv va şti să găsească singur drumul spre tine, toate sunt pierderi şi de multe ori nici nu vrem să ieşim din plasa lor ca de păianjen.
De ce ne-om fi agăţând de nişte vise care nu mai sunt ale noastre ori de nişte oameni care încetează să ne mai aparţină... nu (mai) înţeleg. Dar, pentru mine, toate aşteptările au luat sfârşit. Pentru mine, de aici încolo, stau puse deoparte lucrurile reale, palpabile, vii. Poate şi altădată, dar şi azi, am realizat că-i tare bine şi că de-aici încolo asta e casa mea.

PS: Lăsaţi rochia să vină la mine!:)

5 comentarii:

dramaqueen spunea...

Honey, draga mea, ma bucur pentru tine ca ai ajuns la o astfel de maturitate a simtirilor. Eu mai am ceva pana sa te ajung din urma. Inca ma mai perpelesc in asteptarea unui telefon, inca mai incerc sa fur timp ca sa-l petrec cu el, inca imi mai miros mainile cautandu-i parfumul dupa ce ajung acasa. Dar asa sunt eu, a freakin' drama queen si n-am cum sa fiu altfel. Cel putin nu pana ma fac mare, asa, ca tine ;).
Pup important!

lenebarbie spunea...

aah, ma faci sa suspin... asta e reactia mea instinctiva cand vine vorba de vise...

Liana spunea...

Uhm, uhm, you're back :)

PS: Rochia ta deja ma streseaza. Am ajuns sa o visez noaptea. Please find the dress.

Sergiu spunea...

Life sucks, true love nu exista, oamenii uita, oamenii mor.

Anonim spunea...

Just keep posting good content.