joi, 5 august 2010

Tu iubește-mă, eu te fac de râs!

Nu știu dacă există vreo metodă de a îndepărta prădătorii din jur, dar aș da orice s-o cunosc. Îi știm toți. Prădătorii sunt cei care au deja copii și le știu pe toate. Ei sunt cei care-ți vor spune repetitiv cum o să fie copilul tău. Mai exact, ca al lor. Obraznic, nesimțit, crizat. Că așa sunt toți copiii. Al tău n-are cum să fie altfel. Dacă urăști profund ideea ca un copil să lovească un animal din pură răutate (detest răutatea asta gratuită pe care o au plozii) sau dacă ți se ridică părul în vârful capului când îl vezi stricând, aruncând, bufnind de-aiurea, obișnuiește-te cu ideea. N-ai ce să-i faci, e copil! Să mori tu! Da' nu cumva ideea era ca noi, adulții, părinții, să educăm copilul ăla, să-l facem să înțeleagă ce are voie și ce nu? Nu cumva ne ratăm noi ca indivizi dacă permitem așa comportamente copiilor noștri? Cât de nașpa poți să fii ca om încât să nu-ți dai seama că un copil prost educat nu numai că te îndepărtează pe tine de prietenii care nu mai suportă să-l vadă, dar te și recomandă în lume, iar, în plus, îi stabilești lui repere strâmbe în viață?

Băiatul nașilor noștri are 4 ani jumate și e o scârbă. Nu-l suport. Ultima oară mi-a dat un nou motiv, după repetate înghionteli în burtă, după ce m-a pișcat de sâni ca un animal, după pahare sparte râzând, toate făcute cu răutate ostentativă. L-am surprins dându-i un  picior în burtă lu' Loli. Am înnebunit de nervi. Tat-su stătea ca un idiot și se uita la el sau în cur, habar n-am. Ea nu știu, poate se făcea că nu vede. Eu i-am fript o palmă într-un umăr și m-am mirat că m-am abținut să nu-i crăp capul. I-am explicat că nu-i voie, că o doare, că nu-l mai primesc la mine. El râdea satisfăcut. Tat-su, nici o reacție. Mă-sa m-a încurajat să-l mai pocnesc, poate înțelege. Înțelege o pulă, dacă voi acasă îi explicați că sunt posedată de nervii sarcinii sau mai știu eu ce.

Eu înțeleg că până la urmă, oricât ne-am dori să ne-nțeleagă din prima, copiii sunt copii, dar dacă sunt niște nesimțiți, niște viitori cocalari în miniatură, care cred că li se cuvine tot, indiferent de cum se poartă, care au ca metodă de comunicare țipătul și tăvălitul pe jos în mijlocul străzii, care nu știu că oamenii mai în vârstă trebuie respectați, care nu au nici un fel de sentiment uman pentru animale (măcar de ar avea indiferența), care sunt încurajați să fie copii în accepțiunea cretină a acestor vremuri, e vina ta ca părinte! Prin toleranța ta absurdă ai lăsat să se dezvolte încă un specimen prost-crescut, felicitări, poți să fii mândru!

6 comentarii:

Annemarie spunea...

M-am enervat numai cand am citit. Daca eram acolo poate ii ardeam vreo doua si celei care a esuat in educatia lui. Sau asa zic acum... Intr-o situatie de genul, nu am de unde sa stiu cum m-as comporta.
Oricum, imi pare rau pentru Loli, sper ca e ok.

iulia spunea...

Pe mine un monstrulet de-asta m-a lasat in sanii goi in centrul orasului. Asa mi-a trebuit pentru ca l-am luat in brate. Parintii cu specimene de genul astora mai bine s-ar bate singuri, ca nu cu bataia educi copilul.

Ambasadoarea spunea...

Annemarie, Loli n-are nimic, saraca, da' mi-e si mila de ea cat e de incantata cand vede copii si uite cu ce se alege... Cateodata n-ai cu cine te-ntelege; degeaba explici, degeaba vorbesti cu parintii, degeaba ridici palma, varianta cea mai simpla e sa ne vedem cat mai rar in formula asta:)

Welcome, Iulia!
Sper, pt binele tau, ca era totusi noapte:)
Asa e, nu cu bataia se face educatia, dar, poate, cateodata, o palma la fund e fix ce ii trebuie unui (anumit tip de) copil.

Ambasadoarea spunea...

Montecore, desi primul comentariu nu a ajuns la mine, al doilea a fost moderat dar nu vrea sa se publice, don't know why. Si-acum mai sunt si curioasa ce ai scris...

shmeny spunea...

salut, eu sunt oana :)
ai mare dreptate. in comportamentul copiilor nostri ne reflectam noi. si tare mi-e frica de ce va sa vie, ma intreb daca o sa fiu capabila sa-mi strunesc animalutul.

Ambasadoarea spunea...

Salut, eu nu sunt Oana:) Da'-mi place asa mult cum scrii incat muuult timp am tinut blogul tau doar pt mine, ma ierti?:D

Si crezi ca eu nu ma gandesc fix la acelasi lucru, ca o fac pe grozava acum, ca sa tac chitic cand oi fi sub dominatia "bestiei"?!:)