vineri, 26 martie 2010

Sunt o criminală, o să ard în iad!

Dacă există dreptate și un Dumnezeu al florilor, soarta-mi e pecetluită! Și-aș vrea să spun și să cred că nu merit asta. Dar aș minți cu nerușinare. Ia uitați cum am nenorocit în mai puțin de o lună 3 specimene de flori, pe care nici nu știu cum le cheamă. Deși a venit sor-mea să le schimbe pământul și să le vorbească frumos, ele au decis să moară decât să mai aibă vreo legătura cu mine. Și jur că le-am iubit!

Vedeți și voi trista lor evoluție, înainte și după ce mâna mea criminală le-a distrus definitiv. Trust me, realitatea e mult mai crudă decât o arată pozele. Bine, zic, că n-am copii, oricum am dubii că maică-mea, sor-mea sau orice om zdravăn la cap m-ar lăsa singură cu vreun copil, fie el și al meu:)



2 comentarii:

alice spunea...

poate fi prea multa dragoste strica. e posibil sa le fi udat in exces. sau sa le fi spus ce n-ar fi vrut sa auda :) asa fac si eu :)

Ambasadoarea spunea...

Alice, s-ar putea sa ai o parere prea buna despre mine:) Iar de udat in exces nici nu poate fi vorba. Degeaba vine ziua mea, nimeni nu-mi mai ia flori:(