vineri, 26 iulie 2013

Being a mom

Being a mom: you are never (100%) right, you are never (100%) wrong, you are never alone.

Înseamnă să nu știi ce urmează, să nu fii pregătită pentru ce urmează. Înseamnă să nu găsești timpul de care ai nevoie ca să termini o frază mai complexă (dar din experiență spun, dacă e o idee bună, o să se întoarcă la tine, ca un frisbee). Înseamnă să treci cu soțul tău printr-o furtună puternică, care taie căile de comunicații, care reduce vizibilitatea la zero, care-ți azvârle gunoaie-n ochi, care te face să mergi încet, temător sau chiar să stai pe loc, ghemuit, așteptând un soare care refuză să apară, pentru că probabil are alte străzi de luminat (nu-i nimic, stăm toate la rândul ăsta, la un moment dat o să ajungem și noi în față). Înseamnă să trăiești cu frica în gât, zi și noapte, mereu, pentru tot restul vieții tale. Înseamnă să te lași urcată (cu forța) în sita altora, așa cum îi vei urca și tu în sită pe prietenii tăi, unii vor rămâne, alții se vor duce, let it be. Înseamnă să-ți vină să fugi, să te urci în mașină, să dai drumul la muzica aia care-ți amintește cine erai, să-ți lași lacrimile să curgă-n codițe-mpletite și să te tot duci (e o încercare zadarnică, copilul a fost și a rămas în tine). Înseamnă să accepți că ești in a point of no return, nu poți să nu mai fii mamă ori de câte ori e greu, n-ai chef sau ți-e rău, nu poți (că n-ai cui, dacă nu de altceva:p) să spui na-ți copilul, dă-mi viața mea înapoi!. Înseamnă să devii puternică pentru copilul tău, dar fragilă ca și femeie. Înseamnă să fii supusă greșelilor. Înseamnă renunțare la sine, cel puțin până la descoperirea adevăratului tău eu. E cea mai grea lecție de decoperire a sinelui. Dar și dacă ajungi absolvent...

Step one: Perfecțiunea
Îndepărtează-te de ideea că ai un copil perfect. Nu-l ai, nimeni nu-l are. Copilul e un homo sapiens sapiens absolut normal (thank God pentru asta), fragil, puternic, supus greșelilor, cu frici, angoase, talente, emoții, gânduri, păreri, sentimente, preferințe, toane, la fel ca noi toți. It is wrong să vezi în el perfecțiune și încă nu-mi dau seama dacă pentru el e mai nasol sau pentru tine, mamo!
Step two: Controlul
Acceptă că nu deții controlul asupra lui, că nu-ți aparține. Nu ești la cârma unui vas pe care tu, doar tu, poți să-l îndrepți spre orizonturi luminoase, din 2-15-ț mișcări precise și dacă vasul încă nu vorbește, nu-ți imagina că nu gândește sau că nu simte (hai că m-am spart cu atâtea figuri de stil:p). Dependența copilului față de tine părinte, nu înseamnă că tu deții controlul în ceea ce-l privește, asta nu e decât (încă) o iluzie (dăunătoare).
Step three: Echilibrul
Responsabilitatea față de copil vine întâi din dragoste, apoi din echilibru (și fără ăla personal nu se poate, falsezi puternic pe note joase, tot mai joase), nu din actul fals de proprietate. Dacă tu ești un om echilibrat, un om care acceptă ideea că poate deține cel mult controlul asupra propriei persoane, un om fără furtuni existențiale, fără furii și răni vechi nevindecate, un om cald, luminos, genul de om pe care ți-ar plăcea să-l întâlnești și de care să te legi cu ața prieteniei, ia-mă și pe... mine... în barca asta:p

Mama, această ființă minunată, paradoxală, isterică, contradictorie, vag senilă și parțial instabilă psihic, mama, animal blând (până la proba contrarie:D) care își trage puterile din căldura puiului și care se hrănește cu hohotele lui gâlgâite și mângâierile lui mici și țigări, mama, femeie nepieptănată dar care se simte regină cînd merge cu copilul de mână, mama, ființă mutantă cu două inimi, mama, femeie nebună care-și invită soțul la picnic nocturn pe covor, mama, amestec de suflet pisat și nervi ciuruiți, mama, trestie plângătoare și drama queen, mama, pernă și antibiotic, mama, ființă cameleonică capabilă de orice.

5 comentarii:

Anghel Mona spunea...

Tu da' frumos ai scris..nu degeaba te citesc:))

Ambasadoarea spunea...

:D

http://mihaelafarca.com/ spunea...

intrebae intrebatoae: v-ati gandit si la un al doilea bebeluc?:D

Ambasadoarea spunea...

Ha! O sa urmeze un raspuns cat o postare, Mihaela :D

MD liniuta C spunea...

frumos <3