joi, 24 ianuarie 2013

2y2m: drama queen

E mișto tare-tare vârsta asta, cu toti nervii ei, cu toate fricile și dependențele ei.
Zici că se fac mari și că nevoia lor de tine se diminuează. Sure, dar nu încă, nu la 2 ani. Și, mai ales, nu când sunt bolnavi. Când sunt bolnavi, tratamentul inițial constă în lipit de mami-mami-mami. În caz de boală, mami e primul tratament cerut, acceptat. Am cunoscut-o pe roseola infantum. Laringită-febră mare aproape 3 zile-erupție decentă.
Luna asta a cam fost despre undi eți, mami?, nu peca, mami! și-am început să ghicesc în ea apucăturile unei veritabile drama queen.
Mă strigă maaami, mamicuuuu, mamicuțuuuu. Sigur că mă manipulează, dar asta mă bucură de 2 ori: o dată pt că e capabilă să facă asta și încă o dată pt că asta-i (încă) dovada iubirii ei:p Asta și cu pupatul. Doamne, nu credeam s-o văd vreodată așa pupăcioasă! S-a spart conducta cu pupici și ei curg în valuri spre mine (mbine, și spre ta-su). E o dăruire, o seriozitate și-o drăgălășenie în pupatul ei că nu poținupoținupoți să nu încremenești de drag!
Am fost la grădinița unde cred că aș vrea s-o înscriu. E foarte aproape de noi și mai are un plus, la asta am fost și eu când eram ca ea:p Pe lângă faptul c-am aflat că e foarte posibil să nu o accepte din cauză că nu are 3 ani împliniți la data începerii grădiniței, am avut ocazia să-i văd ei reacțiile. Grădinița era goală, ea a mers de-a lungul holului, s-a holbat la pozele și desenele de pe pereți, a întrebat de aia și de ailaltă, iar în dreptul ușii unde era directoarea (dintr-o sală de joacă), Iris mi se atârnase de picior ca să încerce să se descalțe și să intre mai repede. Era foarte curioasă și foarte încântată, s-a dus la directoarea asta în brațe numai ca să vadă ce mai e pe-acolo, ea care nu se duce la străini. Mă ia cu amețeli în stomac când mă gândesc la ziua când n-o să mai stăm de dimineața până seara împreună, că ea o să fie la grădiniță și eu la muncă, o să fie crunt pt mine:p
E sociabilă, se bucură până la stadiul în care eu, EU, nu mai prezint nici un interes pt ea, atunci când vine cineva pe la noi, mai ales dacă-i bărbat și mai ales dacă se joacă cu ea fără să arate că ar prefera să facă altceva:)
Mă depășește evoluția asta a ei care mi se pare prea rapidă (ca oricărei mame, i'm sure), are tot felul de replici surprinzătoare, ia în serios toate tâmpeniile pe care i le zic (se foia într-o seară, că nu-și găsea locul în cei câțiva mm liberi dintre noi doi, îngrâmădiți pe-o bucată de canapea, și-i zic dar de ce nu te urci în capu' meu, ia vezi, nu poți?!, iar ea imediat s-a pus pe executat, urcându-se pe brațul canapelei ca s-ajungă în capul meu. și-a ajuns:), negociază cu mine ora de culcare (tei minuti, mami, tei), e sensibilă la certat, să nu-i spui că te-a supărat, că te-a durut când te-a lovit în bot cu telecomanda, din greșeală, să nu-i spui că te doare spatele, nu te doare nimic, ești perfect funcțională, acum și mereu, special pentru ea. Într-un fel are și dreptate, pentru ea pot și când nu mai pot, nu'ș cum naiba.

Mă uit la ea și mi se pare că ne-am jucat cu perfecțiunea în seara aia din 2010:p

Funny words: guduț (drăguț), cotăniță (tocăniță), popeiu (pompierul), sang-son-song (saxofon).

2 comentarii:

MD liniuta C spunea...

sang-son-song :))))))))))))))

Ambasadoarea spunea...

da:))