joi, 11 septembrie 2008

Mic ghid de supravietuire

Primele semne:
- daca iti spune ca stie ce e ala un snitel vienez si parca ar cam sti sa spuna cum tre' sa arate o mancare chinezeasca,
- daca atunci cand gatesti ceva, vine si iti face o recomandare de urmas al unui profesionist,
- daca spune nu, nu se face asa, ci invers, stiu eu de la cineva, si te lasa in suspans in legatura cu cineva-ul asta,
- daca se trezeste dimineata si iti pregateste un mic dejun care nu e compus doar dintr-o cana de cafea,
- daca stie el de undeva ca ciorba tre' sa fie neaparat acra si tinde sa nu te creada ca nu mereu tre' sa fie asa:D,
- daca il trimiti sa-ti aduca ceva de rontait la un film si el vine cu cascaval pane,
- daca prietenele tale constata ca mancarea facuta de el e mai buna decat mancarea facuta de tine,
- daca stie sa faca si altceva decat cartofi prajiti,
- daca nu da foc la bucatarie cand face ficatei (nuuuu, eu n-am facut asta, zic de altele:)

Fugi! Esti in pericol! Urmeaza sa concurezi cu
o soacra bucatareasa!

9 comentarii:

Cora spunea...

Draga mea, cred ca cel mai bine e sa nu ai deloc astfel de preocupari :) indiferenta omoara concurenta :):)

Ambasadoarea spunea...

Cora, tu nu cumva ma inveti de rau?:D

Cora spunea...

Daca tot nu ma crezi :):) eu chiar am dat foc la bucatarie...deci nu e mai bine sa stau departe ??

Ambasadoarea spunea...

:))
Deci nu numai ca te-ai nascut de ziua mea, da' mi te mai si lauzi cu experiente care-mi pot da idei (nu ca n-as fi eu suficient de piromana).

Si oricum, eu sunt deja prinsa in capcana, am scris ghidul asta ca sa le feresc pe altele de (ne)norocul meu:))

Anna spunea...

foarte bun ghidul... :)
n-am putut sa-l pastrez numai pentru mine...
recunosc ca in tinerete aveam inclinatii spre bucatarie... pana cand am plecat de acasa si am uitat mancarea pe foc...

Ambasadoarea spunea...

Uite cum devine blogul meu loc de intalnire pentru gospodine desavarsite:))

Anna, da' ce mancare faceai?

Anna spunea...

:))

Abia invatasem ce si cum... dar nu stateam bine cu rabdarea... si creierul meu a vrut sa uite motivul pentru care nu plecam la shopping. Am plecat de acasa cu un sentiment... asa... ca trebuia sa mai fac ceva... Noroc cu tata mancarea n-a ars de tot... :))

Dan Terteci spunea...

Sa inteleg ca tot patitu-i intelept!? :))

Ambasadoarea spunea...

Anna, mi se pare fireasca alegerea ta. Shoppingul e shopping, nu e de glumit cu el, stiu cum e:))

Dan, imi place cum ai pus problema:)