Pentru ca ma simteam naspa, m-am gandit sa-mi fac o programare la un doctor. Nu orice fel de doctor, ci cardiolog. Sun asadar, imi raspunde ceea ce am presupus ca e o asistenta, ii spun cum ma simt si, dupa un timp, urma sa ma infiintez la cabinetul cu pricina. Intre timp, mi-am dat seama ca incisivul de pe partea stanga imi cazuse si in locul lui imi ramase un ciot, cum au copiii cand le creste un dinte nou, asa ca, m-am gandit ca daca tot ma duc la doctor, sa se uite si la dintele lipsa, sa imi spuna cauza si efectele caderii lui. Mi se parea ca o sa impusc doi iepuri dintr-o lovitura.
Ajunsa in fata cabinetului, intru, ma intampina doua femei mai mult decat ciudate. Una dintre ele era grasa. Nu stiu de ce am impresia ca femeia aia grasa o sa-mi faca un mare rau. Ma anunta ca doctorul inca nu a ajuns, dar ca o sa-mi ia ea tensiunea cardiologica. Cand ma uit in jur observ ca de fapt asistentele erau la mine in bucatarie, ca mi-au murdarit toate cratitele si oalele din dotare, ca si-au sustras pantofi, cizme si papuci din posesia subsemnatei si si le dibuiau pe dupa o perdea, pe care nu stiam ca o am. Clipesc din ochi a mirare (a se citi ochi fluturati de spaima) si simt cum venele de la tampla se umfla ca un balon in forma de caltabos. Ma simteam invadata, cotropita, violata. Dau sa ma uit in cratitele care clocoteau pe aragaz, cand colo, ce-mi vazura ochii?! La rumenit erau ciupercile mele. TOATE. Aha, analizam eu, e clar, trebuie sa ma razbun.
Platesc consultatia. 50 de lei. Ies din cabinet. Si-mi dau seama (geniu fiind) ca am fost tzapita. Ma intorc la grasa aia cu gandul sa-i fut una-n moalele capului. Numai bine, ea tocmai iesea. Asa ca, pe strada, am luat-o la rost, ea, speriata de impozanta persoanei mele, imi da bani, crezand ca asa scapa de mine. 60 de lei. Ii iau, oarecum multumita.
A doua zi (gandindu-ma si intorcand situatia pe toate partile toata noaptea) mi-am dat seama ca nu sunt chiar asa de multumita si ca grasa aia de asistenta merita mult mai mult. Si ma duc iar la cabinet cu gandul nevinovat sa o bat. Da' sa o bat rau, nu asa! Intrata pe usa, asistenta cu nr. 2 o anunta pe grasa mea ca am venit. Eu ma duc spre ea, iau un scaun si il trantesc cu toata forta mea de razboinica peste fata aia buhaiata si perversa. Eram plina de puteri nebanuite, ma simteam nemuritoare, uriasa, capcauna si neimblanzita. Pana cand grasa imi pune un bisturiu la gat. Unul lung, rece, taios. Si-atunci, ca un adevarat ninja, ma strecor de sub mainile ei burdusite de grasime veninoasa, si-i carabanesc de-a pumni in freza aia (de nici ma-sa nu cred ca ar mai fi recunoscut-o) si imi zburau picioarele in ea ca intr-un sac de box. Eram tare, ce mai!
Si m-am trezit. De fapt, nu-mi furase nimeni ciupercile!
Ajunsa in fata cabinetului, intru, ma intampina doua femei mai mult decat ciudate. Una dintre ele era grasa. Nu stiu de ce am impresia ca femeia aia grasa o sa-mi faca un mare rau. Ma anunta ca doctorul inca nu a ajuns, dar ca o sa-mi ia ea tensiunea cardiologica. Cand ma uit in jur observ ca de fapt asistentele erau la mine in bucatarie, ca mi-au murdarit toate cratitele si oalele din dotare, ca si-au sustras pantofi, cizme si papuci din posesia subsemnatei si si le dibuiau pe dupa o perdea, pe care nu stiam ca o am. Clipesc din ochi a mirare (a se citi ochi fluturati de spaima) si simt cum venele de la tampla se umfla ca un balon in forma de caltabos. Ma simteam invadata, cotropita, violata. Dau sa ma uit in cratitele care clocoteau pe aragaz, cand colo, ce-mi vazura ochii?! La rumenit erau ciupercile mele. TOATE. Aha, analizam eu, e clar, trebuie sa ma razbun.
Platesc consultatia. 50 de lei. Ies din cabinet. Si-mi dau seama (geniu fiind) ca am fost tzapita. Ma intorc la grasa aia cu gandul sa-i fut una-n moalele capului. Numai bine, ea tocmai iesea. Asa ca, pe strada, am luat-o la rost, ea, speriata de impozanta persoanei mele, imi da bani, crezand ca asa scapa de mine. 60 de lei. Ii iau, oarecum multumita.
A doua zi (gandindu-ma si intorcand situatia pe toate partile toata noaptea) mi-am dat seama ca nu sunt chiar asa de multumita si ca grasa aia de asistenta merita mult mai mult. Si ma duc iar la cabinet cu gandul nevinovat sa o bat. Da' sa o bat rau, nu asa! Intrata pe usa, asistenta cu nr. 2 o anunta pe grasa mea ca am venit. Eu ma duc spre ea, iau un scaun si il trantesc cu toata forta mea de razboinica peste fata aia buhaiata si perversa. Eram plina de puteri nebanuite, ma simteam nemuritoare, uriasa, capcauna si neimblanzita. Pana cand grasa imi pune un bisturiu la gat. Unul lung, rece, taios. Si-atunci, ca un adevarat ninja, ma strecor de sub mainile ei burdusite de grasime veninoasa, si-i carabanesc de-a pumni in freza aia (de nici ma-sa nu cred ca ar mai fi recunoscut-o) si imi zburau picioarele in ea ca intr-un sac de box. Eram tare, ce mai!
Si m-am trezit. De fapt, nu-mi furase nimeni ciupercile!
Postări
6 comentarii:
Trece, mai greu, dar trece, totul e sa ai rabdare1 :)))
:)))))
hahahaha , doamne de cand nu am mai ras asa! :))
Titlu de tabloid :
"Xena in control la medic .. "
Xeno, da-i!...e super cafteala in vis ! Si eu mai "caratesc"cateodata...o soacra,o ceva:)))
Mda, cu adevarat sunt o periculoasa:)) Deja azi, mi se parea ca-s in stare de orice, ca nimeni nu-mi poate sta in cale... ihm, mi se parea doar;;)
cata tensiune se desprinde din schita ta, recunosc cu mana pe inima ca m'ai tinut cateva minute intr'o stare de asteptare si curiozitate comparabila cu sentimentele pe care ti le trezeste Stephen King :) Exagerez, evident, dar e foarte frumos scris :)
Exagereaza ca ne place:D
Trimiteți un comentariu