Decembrie, marti (+urare)

I love decembrie. Si nu-mi vine sa cred ca nu mi-a fost asta atat de clar ca acum.

• imi place iuresul lui. imi place cum ne ducem toti in toate directiile, umblam nebuni prin magazine si pe strazi ca niste creaturi fara cap deci fara lesa.
• imi place puterea lui. cum te trezesti tarat in trecut, dat cu capul de peretii amintirilor, invartit de cateva ori pe fata si inca de cateva ori pe dos si trimis inapoi in prezent, daca nu cumva, din vreo greseala nevinovata, nu nimeresti chiar in viitor.
• imi plac surprizele lui. cum iti vin la usa bucurii impachetate si-n cutia postala felicitari (inter)nationale de la oameni frumosi.
• imi place plinul lui. cum ai tot chiar si cand dai din el altora.
• imi place bucuria lui. si bucuria e din nou intreaga, cum era cand erai mic, cand ai copii.
• imi place bunatatea lui. daca decembrie ar fi un mos ar fi unul bland si sugubat care are mereu povestea potrivita de spus la finalul careia mai afli ceva (bun) despre tine ori despre altii.
• imi place ca vine cu introspectii, cu rezolutii, cu sperante. decembrie iti spune, daca stai sa te uiti in gura lui, nu doar cum ti-au fost lunile dinaintea lui, dar si cum iti  vor fi cele de dupa el.

Sarbatori fericite, my friends, va multumesc ca ati fost alaturi de mine, va mai astept si la anul! Choose to be happy (mereu), choose to be brave (ca-n viata totul e despre alegeri), asumati, determinati, buni, nu uitati sa imbratisati mai des, sa spuneti ailoviuri si aimisiuri, ca oameni suntem toti, si poate, daca nu aveti alte planuri, ramaneti conectati la mufa bucuriilor tot 2015-ul!:p 

All I want for Christmas is

• să mă sune oameni cu care nu am mai vorbit de mult și să-mi spună băi, fată, mi-e dor de tine, mai știi tu când...?
• să mă simt queen of the world pe bucățica mea de lume
• să pot trimite toate cadourile pe care le am în minte
• să mă joc, ca și anul trecut, cu Iris și lopățelele de nisip, în zăpadă
• să ne îmbrăcăm amântrei (noi + nan-sa) în Christmas colors dresses, să facem poze cu silly faces
• să mă văz la ochi, de sărbători, cu toate persoanele care îmi sunt dragi
• să (mă) bucur
• să râd tare, gâlgâitor, pe înecate, cu lacrimi îm ochi
• dinner cu easypeasy family cu caprele jucându-se de-a v-ați ascunselea pe sub masă
• un butoi de nasturi colorați și o căpiță de materiale colorate
• hăhăieli telefonice cu dragele de departe
• o vacanță zdravănă în 2015 
• o mașinărie care să-mi coasă ideile
• să fim sănătoși și fericiți că suntem, existăm și ne aflăm pe lumea asta.

Voi? Sper că știți că nehotărâților Santa le uită numele :D

Christmas gifts

Cred că o să vă surprindă tare când o să vă zic că asta este o (mini)listă a cadourilor pe care le puteți face singuri. Dacă vreți. Dacă atașamentul față de persoana cadorisită e peste mediu. Dacă vă bucură ideea de a face ceva cu mâinile voastre pentru cineva care vă e drag. Nu, nu urmează să vă învăț să coaseți bikini, să înlocuiți bunurile frumoase/utile din magazine sau să reduceți costurile. O să vă invit la joacă. O să vă arăt doar că se poate să personalizați cadoul principal cu un detaliu or something de la voi, trecut prin mâinile voastre. Da, e foarte posibil să vă înțepați, să vă mânjiți pân' la coate de lipici sclipicios, să vă iasă strâmb sau foarte departe de imaginea-inspirație. Și ce?!

Ideea nr. 1: Dacă vă știți amuzanți (și voi și victimele), snowman poop:))

Ideea nr. 2: Borcane, și-aici diversitatea e tare generoasă: le poți umple cu coloratele m&m s, cu premix homemade pentru fursecuri/brioșe, sare de baie, condimente, mini-biscuiți în formă de brăduți, steluțe și alte din astea de sezon sau îl poți face tip candelă de aromaterapie, desenat și decorat după cum vrei, cu mesaje personalizate ș.a.m.d.

Ideea nr. 3: Intră în bucătărie, mânjește-te până-n vârf de nas de făină și fă o tartă cu spanac și brânză de capră sau un carrot cake sau orice altă plăcintă/prăjitură și fă-o cadou unei persoane dragi, mai ales uneia care nu te-ar vedea făcând asta vreodată, cu atât mai puțin pentru ea special (cum ar fi soacra:p).

Ideea nr. 4: Ornamente handmade, cu care puteți decora cutiiile de cadouri, de exemplu, pe care le puteți face în ce culori sau forme știți că ar încânta persoana care le-ar primi, cu mesaje pe care le știți și înțelegeți doar voi.

Oh, brad frumos!

Poate n-aveți ce face. Poate n-are el ce face. Poate vreți cu orice preț să nu stea degeaba. Eu vă-nțeleg și vă susțin :D
În momentul în care mi s-a aprins în cap ideea asta, am și pus mâna pe telefon:
- Bă, ne trebuie un palet!
(accent pe ne, implicați-l de la început în poveste :)))
- Ce prostii mai ai în cap?
- Da' nu-i nici o prostie astaaaaa, mă, e un brad.

Și-a venit după vreo 2 zile c-un palet. Eu am multe ideiproaste, ar spune unii, dar Pinterestul e mult mai tare ca mine. Problema cu el e că te face să crezi că e de ajuns să vrei ceva ca să și faci, iar talentele mele la lucru manual sunt ascunse bine, foarte bine, atât de bine că nimeni nu poa' să spună că le-a văzut vreodată. Noroc Ghinionul meu e că am voință!

Așa că, cu voința atent direcționată spre domnul beau, m-am închis în altă cameră unde mă făceam că strâng jucării, dar în realitate mă ascundeam cu Iris prin dulapuri țipând tot la el să ne găsească. Adică nu era de-ajuns că i-am dat așa o sarcină complicată, trebuia să mai și distreze copilul. Yes, sunt groaznică!

Dacă nu aveți liniște până nu faceți ceva perfect, absolut perfect, nu vă apucați de treaba asta. În rest, e mișto, copilul e încântat, tu mulțumită că, iată, ai mai făcut ceva, deși, dacă ați fost atenți la poveste, eu n-am făcut chiar nimic. El a tăiat și prins stinghiile alea (nu, bradul nu-i șui, e special touch acolo:p), iar Iris a împodobit.

 

Deși planul a fost să-l vopsim alb/verde/roș', deocamdată îmi place așa. Nu e finalizat, nu are stea în frunte și nici nu-i încheiată operațiunea împodobitului (mai ales că după ce le înșiră pe toate, Iris ia toate ornamentele alea, le ascunde prin poșete și vine să mi le vândă mie, pardon, nu mie, domnișoarei mami:p), dar până la Crăciun terminăm noi (și dacă nu, Crăciun mai e și la anu'. și la anu'.). M-am grăbit să vă arăt ca nu cumva să ratați așa treabă grozavă (:p) și ca să am timp să vă mai arăt și altele. Yeees, mooooore!

Rețetă de copil fericit (scăpat în butoiul cu OMGvineCrăciunuuuul!)

Poate nu e pentru toată lumea. Pot să accept asta. Cu greu, dar pot:p 

Pentru cei, însă, care găsesc o fericire în lucrurile mărunte, care cred în terapia mâinilor ocupate, care au nevoie de noi prilejuri să se mai joace puțin, care nu știu ce activități să mai facă cu copiii (cu un scop, eventual), dar mai ales pentru cei care țopăie de încântare că, la 3 săptămâni distanță, se află sărbătoarea sărbătorilor, marele, puternicul, grozavul, fermecatul Crăciun, I give you today o rețetă:

• 3 cups făină (cea mai ieftină posibil, there's no reason să o cumpărăm pe cea mai scumpă, nu mâncăm :D)
• 1 cup sare (la fel, cea mai ieftină, preferabil din aia fină, eu, nemaifolosind din asta de foarte mult timp, m-am încurcat între pungi și cutii și m-am ales cu una cam grunjoasă)
• 1.5 cup apă.

Se amestecă cele 3, se întinde aluatul ăsta (0.5 cm) și cu formele din dotare se dă startul la joacă.
După ce v-ați săturat de tăvălit, aveți 3 opțiuni cu formele: le puteți pune la microunde (3 minute), la cuptor (3-4 ore) sau le puteți lăsa pur și simplu la uscat (4-7 zile).

Când sunt coapte/uscate urmează distracția no. 2: pictarea, decorarea, mâzgâlirea lor după cum vă duce capul.

 Pe listele mele cu DIY am foarte multe de bifat, sper să revin cu episodul 2 curând:p Spor la joacă!