1. Doare. Cazarea in burta, pielea pe punctul de a pocni in fire de panza de paianjen enervant, suturile chiriasului neastamparat in vezica, toate analizele si controalele, nasterea, NASTEREA!, a doua zi, prima ridicare din pat, prima luare in brate, alaptarea, absenta somnului/trunchierea lui in reprize de somn bun ratat, multtinutul in brate si nelipsita durere de spate, primii lui pasi si cocosarea ta, plansul neidentificat, tantrumurile, prima busitura si sangele din barbia scrijelita, primul cucui si fuga la urgente.
Sa insist? Hai ca s-a inteles ideea. Doare, pulica! Toate dor. Unele trec, dar altele raman mereu cu tine. Nu credeti vrajeala aia cu "uiti, fata, nimic nu-ti mai aduci aminte!", e o minciuna urata si o aberatie, cum nu uiti ca ai un copil, nu uiti nici cum ai ajuns sa ai un copil. Ca gasesti o cale sa traiesti cu ele, ca intelegi ca asta e mersul lucrurilor, ca nu raman sa doara forever, dar te modifica sufleteste, cum orice rana lasa o cicatrice pe piele, ca poti spune ca se merita "efortul", sigur, dar de uitat, nope, never!
2. Cand ai un copil, ai un transport sigur inapoi spre propria copilarie and that means trouble: flash-uri cu greselile parintilor tai, palma lu' tac-tu din clasa a 2a, lipsa de suport si fiecare cacatel pe care ei ti "l-au gresit", toate vor veni in hore sa te bantuie; nu-i ceva grozav. pe de o parte, intelegi beleaua si-atunci nu repeti cu copilul tau, dar pe de alta parte, suferi.
3. Frica si sora ei mai mare, spaima.
Paralizante both. Te temi pentru el. Si cand te temi pentru tine, tot pentru el te temi. Ti-e frica si, guess what, nu numai ca traiesti cu asta, dar trebuie sa il lasi in lume ca si cum toate plasele de siguranta din lume ar fi activate pentru el special. Pentru ca alternativa e... nu e, don't be stupid!
4. Nu esti niciodata pregatit. Nici sa fii mama, nici sa fii doctorul copilului tau. Nici sa fii psihologul lui, nici cel mai misto partener de discutii. Nici sa fii nutritionistul de serviciu, nici inventatorul celor mai haioase jocuri. Nici n-ai cum sa fii pregatit pentru ceva ce nu exista inca. Nu esti. Nu se poate. Toate se invata, de la o baie la alta devii mai priceput, de la un piure la altul mai increzator, de la o partida de calarit canapeaua la una de dans in brate, mai haios. Le inveti din mers ca nu e timp, frate, de bananait aiurea, it's now or now.
5. Descoperi ca ai limite. Therefore, gresesti. Da' vreti sa va spun ceva dat dracu'? E NORMAL! Da, normal. Nor-mal. Zici ca vezi la vecina ca e mama perfecta? No shit, stii ca atunci cand nu o vede nimeni plange pe gresia din baie si ii da copilului pufarine ca sa aiba ragazul asta? De unde stiu??? Eu stiu tot, nu ca alte mame! 😈
Cred ca sfatul meu pentru cele care se gandesc-sa-faca-un copil-dar-totusi-parca-nu e ca sunt momente mai bune si momente mai proaste de a lua decizia asta, dar, dracia draciilor, nu prea ai cum sa dibuiesti momentul bun, odata aruncata in asta, ideal ar fi sa ai o certitudine- ca ala de-i va fi tata va fi acolo. Si nu o zic din ratiuni sentimentale, ci pentru ca e de munca; se munceste ca-n sclavie, cu ore suplimentare, schimburi de toate felurile, noi sarcini de invatat la minut, perfectionare rapida si obligatorie, fara plata si fara concedii (asa cum intelegeai notiunea de concediu inainte). Zi, te bagi? Hai ca-i misto! 😆
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu