Lumea prin irisii mei

Vreau sa am un copil! O fetita. Stiu deja ca o sa o cheme Iris, ca o sa fie vulcanica ca mama si amuzanta ca tata. Ca o sa aiba o claie de par cret si o sa faca pana si soarele sa-i zambeasca.

Ramane sa decid in ce an se va naste. In ce lume va deschide ochii si pe ce alei isi va purta primii ei pasi. Daca va putea sa mearga pe bicicleta ocolind gunoaiele de pe strazile orasului nostru.

Si vreau sa vada lumea. Sa inceapa cu Romania si sa o strabata in lung si-n lat, sa ii descopere frumusetile pe rand si cu mirare. Vreau sa vada marea, intai si intai. O sa pot sa i-o prezint, fara sa i se incalceasca in claia ei de par cret prezervative, coji de seminte si ambalaje de tot felul?! Vreau sa o iubeasca cum o iubesc si eu, vreau sa nu-si indrepte dragostea spre alte mari, din alte tari, mai civilizate ca a noastra. Apoi, o sa mergem cu cortul la munte, o sa urcam pe poteci nebatatorite pana sus, sus si o sa ne asezam pe covorul de iarba proaspata si grasa si o sa privim norii ... pentru ca in jurul nostru s-ar putea sa fie resturi de mancare si pungi si sticle din plastic.

Sau s-ar putea sa nu! S-ar putea ca la un moment dat, toti romanii sa aiba o revelatie si sa inceteze sa se mai poarte ca niste primitivi. Sa inceapa sa le pese. Romanii nu sunt oameni rai. Doar neinformati si (cam) lenesi si delasatori. Si, ce e cel mai grav si poate cel mai greu de schimbat, e ... exemplul celorlalti. Inca gandesc ca daca ala arunca punga de chips din masina pe geam, ei de ce sa nu o faca?! Daca au gasit pe plaja paharele de bere, ei de ce sa le ridice?! Chiar ma gandeam si ma minunam azi, cum s-a intamplat minunea de am scapat de imaginea chilotilor/tampoanelor latite pe asfalt. Oamenii se schimba. Romanii se schimba. Incep sa o duca mai bine, sa castige mai multi bani si dau fuga in vacante, in alte tari. Si se minuneaza, cum am facut eu cand am descoperit ca in balcoanele (neacoperite) dintr-un hotel din Grecia nu era praf. Deloc. Si le place. Si vor si ei. Dar spun (?) ca la ei in tara nu se poate, ca nu le convine sa isi stranga gunoiul dupa ce pleaca de la o padure, pentru ca ceilalti nu fac la fel. Si nu e normal.

Cineva trebuie sa le spuna ca planeta asta are si ea un termen de expirare, in situatia in care o continuam asa. Ca vor ajunge copiii si nepotii nostri sa nu poata iesi afara decat cu masti la nas. Ca ne va cataloga in continuare tot restul lumii ca fiind niste barbari, niste primitivi, si ne vor spune ca noi suntem dovada ca ne tragem din maimute, pentru ca am intepenit la stadiul asta.

Vreau sa nu mai existe nici un pui de roman care sa nu stie ca plasticului ii ia peste 500 de ani sa se descompuna, ca pentru fiecare ziar de mare tiraj se taie fara mila in jur de 1500 de copaci, ca resursele naturale ale tarii noastre si ale lumii intregi, nu sunt inepuizabile, ca mucurile de tigara, pe langa ca sunt periculoase, nu dispar de tot (decat poate din campul nostru vizual) in nisip/ciment/padure, ci doar peste vreo 2 ani. Stiu ca e mai comod, si pentru mine era la fel. But say no more! Toti meritam o lume mai curata. Si daca nu noi, atunci copiii nostri!

Eu stiu ca in romani se va trezi constiinta ... ecologica. Ca vom deveni cu totii responsabili pentru mediul inconjurator, ca fiecare dintre noi va deveni paznicul propriei sanatati si bunastari, ca vom incepe sa protejam natura pentru ca ne protejam pe noi. Ca nu va mai exista termen de comparatie intre noi, romanii, si restul lumilor civilizate, ca vom fi egali nu numai in drepturi (ca tot ne place sa ne ratoim la foruri superioare cand ne simtim discriminati), ci si in obligatii.


As vrea, numai, sa se intample mai repede, ca sa o pot pupa pe Iris ...

______________________
Articol inscris in concurs.
Hai si tu!

l.e.: Sunt in top;;) Azi, 20 august 2008, orele 16. Hi, hi:)