Nu-mi mai găsesc cuvintele. Ori e din cauză că am trecut într-un plan secund, ori am secat.
Deși în mintea mea se țes pânze strălucitoare, numai bune de întins pe sârmă afară, cumva nu reușesc să găsesc forma potrivită.
Mă tem că n-o s-o mai găsesc vreodată. Mă tem că am pierdut latura asta a mea.
În capul meu bâzâie tot felul de fluturi colorați, dar fricoși, că nu vor neam să iasă în lume, să zburde...
Mă tem că n-o s-o mai găsesc vreodată. Mă tem că am pierdut latura asta a mea.
În capul meu bâzâie tot felul de fluturi colorați, dar fricoși, că nu vor neam să iasă în lume, să zburde...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu