miercuri, 25 august 2010

People are people, not friends!

E-adevărat. Nu mint nici eu, nici cei care știu asta despre mine. Eu am crezut mereu că înțeleg dincolo de înțelegerea comună a celorlalți oameni. Că eu cunosc, simt și știu ce alții încă nu. Ca să fie și mai complicat, am primit și confirmări că așa e. Nu că le-aș fi căutat și în mod clar nu de la persoanele în cauză. Nu am vrut să fiu așa, nu m-am educat în spiritul ăsta, pur și simplu așa sunt. Pot, prin asta, afișa un soi de superioritate care irită? Sigur. Dar spune-mi cine nu ar face așa când știi în mod cert care e adevărul/realitatea într-o situație, o explici doritorului de sfaturi, de zeci de ori, cu răbdare, trecând pe planul doi orice-ar fi in jurul tău, chiar dacă ți-e foame, chiar dacă primul tău copil e la primele ore de balet în clipa aia în burta ta și asta e tot ce contează pentru tine, și el, doritorul de sfaturi, sfaturi cerute, nu aruncate gratis în vânt, le ia și și le bagă în cur pentru totdeauna, căci niciodată nu-și va aminti de ele, nu va ține cont de ele și nu va recunoaște vreodată că ai avut dreptate, mulțumesc, făcând astfel pierdută energia ta, nervii tăi, momente când nu ai fost atentă la altceva pentru că erai solicitată la consiliere de către o persoană care va ști să se supere și să te uite când vei avea îndrăzneala să te mai gândești din când în când și la tine sau când îi vei trânti verde-n față un adevăr pe care nu vrea să-l audă, dar despre care te întreabă până la exasperare și azi și mâine?!...
Oamenii nu vor sfaturi, nu vor să audă părerea ta sinceră, nu-i interesează adevărul. Ei vor să se audă vorbind pe timpul și pe nervii altora, vor să te sece, să se știe pe primul loc în momentele alea (chit că ție, care trăiești într-o lume (mai)reală, ți se par niște rahaturi problemele existențiale dezbătute. pentru că asta sunt. dileme de 16 ani), să te vadă atent, implicat în a găsi o soluție, pentru ca a doua zi să o ia de la capăt. Îmi pare rău. Dacă asta înseamnă prietenie, eu mă opresc aici, rup contractul de prestări servicii de consiliere numai în folosul tău pe care se pare că l-am semnat într-un moment de care nu-mi aduc aminte și-mi văd de-ale mele. Părerile de rău se sting și ele, dezamăgirea și ea...

4 comentarii:

femeia fericita spunea...

Bine zici. Cunosc tipe care se plang zilnic de sot ca nu aduce bani in casa, ca nu mai fac sex, ca nu au grija de copii, ca beau, ca nu aia, ca nu aialalta, ani de zile la rand. "Elena tu ce ai face in locul meu?" (mi-as trage un glonte in cap daca as fi in locul tau, idioato!). Schimb subiectul rapid sau "mi se arde mancarea pe foc, trebe sa inchid telefonul"

Ambasadoarea spunea...

Exact. Despre astfel de persoane vorbesc.

Andrada spunea...

Eh, cunosc si eu un asemenea specimen. De sex masculin. Este amicul iubitului meu. Si in fiecare zi etaleaza probleme peste probleme, over and over again, cu aceeasi chestie ,,tu ce ai face", ,,ce sfat imi dai". Am ragusit, ne-am tocit mintile.
Valoare sau consecinte ale discutiilor interminabile nu exista. Ii place doar sa se planga.
Recent a incetat s-o mai faca, la solicitari directe din partea noastra.

Ambasadoarea spunea...

Andrada, bine ca a inteles si-a incetat s-o mai faca, fara sa se supere. Uite inc-o diferenta intre barbati si femei:)