joi, 13 noiembrie 2014

7 lecții (întru seninătate)

Free your mind and your ass will follow.

Ce lecții mi-am predat în ultima vreme, de ce am nevoie de ele, de ce sunt nașpa când sunt nașpa și cum aș putea să nu mai fiu, de ce le-am învățat așa târziu, de ce e greu și de ce le trimit sub preșul minții mele pentru ca, cu prima ocazie (care vine, mereu vine), să-mi dau IAR seama care le e utilitatea și câtă nevoie am să mi le însușesc și de ce mă grăbesc acum să le scriu ca să nu le uit:

1. Love yourself (fo' real).
Nu știu câți dintre voi râd sau pufnesc pe nări în fața acestei afirmații și a altora de gen. Dar stop for a minute și întreabă-te dacă te iubești. Cum, crezi că da? Uită-te în oglindă și spune-ți asta cu voce tare. E cam... într-un fel, nu?
Eu mie îmi aparțin cum nimeni și nimic pe lumea asta nu-mi aparține. Ar fi chiar nașpa ca tocmai eu să nu mă iubesc, nu?:p Mă iubesc, na. Mă iubesc necondiționat, cum tre să fie orice iubire, și mă iubesc de tot, până la capăt, de ce n-aș face-o?!
Eu sunt gândurile mele. Eu sunt zâmbetele mele. Eu sunt visele mele. Eu sunt amintirile, speranțele, bucuriile. Și mă iubesc. Eu sunt faptele mele. Eu sunt vorbele mele. Eu sunt țipetele mele. Eu sunt încordările, spumele, nervii, grijile, fricile. Și mă iubesc și așa. Crazy shit:p

2. Stop being un complainer și o drama queen.
Gata, I'm too old for this shit saysnordramaqueenever:)).

3. Dacă nu poți spune ceva bun cuiva, just shut up, scurtează convorbirea, orice, numa să ieși.
E foarte posibil ca, uneori, persoana căreia i te adresezi, poate și involuntar, să nu fie lovită de ele, dar tu, chiar tu, să suferi de pe urma unor vorbe aruncate aiurea, cel mai probabil din propriul coș de gunoi intern, lasă-le, ducă-se sau repară.

4. Nu poți sa ierți? Nu poți să mergi mai departe.
Ni s-au întâmplat, ni se întâmplă și crudul adevăr e că ni se vor mai întâmpla încă, chestii care ne vor răni, supăra, nedreptăți, vom întâlni oameni care ne vor face să ne simțim nașpa, care nu ne vor aprecia, care, șoc și groază, nu ne vor iubi, eh, ce să facem, ne împăcăm cu ideea și aia e.
Am înțeles cum vine aia să ierți pe cineva care te-a rănit și e atât de greu s-o faci doar pentru că e atât de bine când reușești, imagine that.

5. Nu mai aștepta să se întâmple lucruri.
Ori le faci să se întâmple, ori le lași naibii.

6. Dăruiește. 
Asta nu mai are nevoie de nici o adăugire, dar o să spun, totuși, că de unde dai, crește.

7. Tu ești faptele tale.
Eu sunt ceea ce fac, faptele mele mă descriu, mă recomandă. Eu nu sunt totalitatea faptelor mele, la fel cum nu sunt nici totalitatea gândurilor mele, dar ceea ce fac mă reprezintă în lume.

Mâinile sunt făcute să se miște, mintea să zbârnâie, picioarele să meargă, simplu de tot. Dacă mâinile și picioarele stau, nici mintea nu merge cum trebuie, simplu, simplu de tot, dar fucking brilliant în același timp. Să ai o pasiune, să te ții de ea, iar ea să ajungă să se autosusțină, nu e minunat?:p Așa ar trebui să trăim toți, mă:p

Ca un PS: Mi se pare că am descoperit cheia întregii lumi de când m-am mutat pe plantația cu fetru, zburd ca o gazelă prin lanurile cu nasturi colorați, adulmec vântul cald de silicon topit, mă-ntind pe spate cu mâinile sub cap pe covor de ațe și mă gândesc că nu mă gândesc la nimic, că sunt senină și adunată-n capul meu, hai și voi, copii!

Un comentariu:

Unknown spunea...

Ambasadoareo, am citit postul asta si m-am gandit intr-una doar la Fight Club! Asa asociere:)