Până pe la 4-5-6 luni (nu-mi amintesc deloc când a început) Iris a dormit lin-frumos toată noaptea. Se mirau toți, ne miram și noi, vai, ce bucurie! Apoi, s-a dus veselia. La început am crezut că e o scăpare, că e doar o noapte cârâită. Dup-aia, nopțile astea, cu treziri/semitreziri fără număr, au devenit un normal din care nu mai știam cum să ieșim. Ba chiar, din 15 nopți poate se nimerea una în care să doarmă dusă, în rest... jale! Deși nu se trezea de tot și nu plângea (cel puțin nu conștient) spatele meu se cocoșa de dureri din cauza aplecărilor peste pătuț și-a ridicărilor florii pentru a o trânti în pat la noi. Eram obosită, nervoasă, încercănată.
O soluție trebuia găsită. Cât mai repede. Așa că am început să citesc, să fiu mai atentă la diverse manifestări ale ei, să analizez, să încerc să pricep de ce o noapte doarme și restul nu. Și-atunci, au apărut teoriile. Multe. Dintre care, amintim pentru posteritate, următoarele, despre care trebuie să spun, că, evident, nu au rămas în picioare:
1. Copilului îi e foame. Nu s-a săturat și de asta se trezește noaptea. I-am mărit, astfel, cantitatea de lapte de la ultima masă. Poate s-o fi nimerit o noapte dormită, nu mai știu, dar nu, n-a ținut.
2. Copilul mânâncă prea mult. Poate o doare burta, poate-i vine înapoi. Nu, nici asta n-a fost.
3. Citisem pe un blog/site că o mamă (tot așa, disperată) a observat că, în serile când îi dădea copilului ei avocado, dormea dus. Am încercat și asta. O noapte a ținut vrăjeala (desigur, coincidență), apoi ne-am întors la normalul nostru.
4. Copilul doarme mai bine cu geamul deschis (până ne culcam și noi). Nu.
5. Copilul doarme dus dacă e mai activ ziua, dacă stă mai mult pe-afară. Nu.
6. Copilul doarme bine doar dacă îl culcă mă-sa. Nu.
7. Copilul doarme dacă e plimbat seara. Nu.
8. Copilul e bolnav. Nu.
9. Copilului îi e frică să doarmă singur. Nu. Că nici în pat cu noi nu se rupea de somn.
ș.a.m.d., fără număr, fără număr.
Despre fiecare dintre teoriile astea (și celelalte despre care nu-mi mai amintesc) am crezut la momentul respectiv că-s niște revelații, vai-ce-proastă-am-fost-că-nu-m-am-prins. Adevărata revelație, însă, a strălucit ca o nestemată în beznă, abia acum câteva zile, într-o discuție cu cookie (senchiu, dear!). Era ceva așa de simplu, că-mi venea să și râd de toate aberațiile la care m-am gândit până atunci.
Somnul, dragilor, era și răspunsul și problema. Iris dormea de prea multe ori pe zi (3-4) și cam dezorganizat, așa. Adică, dacă se freca la ochi și-i era evident somn, eu o culcam, ea dormea (în ultima perioadă adormea și greu și dormea și puțin). Eu mă gândeam că dacă îi e somn, păi să se culce, nene! Ei bine, nu. Programul ei de somn, pentru vârsta ei, trebuia să fie cu totul altul. Și-atunci, chiar dacă asta înseamnă că trebuie să-i găsesc activătăți ca să o țin trează, ea nu mai doarme decât dimineața (știu că trebuie să renunțăm și la asta, momentan nu mi se pare că o ține) câte o oră și la prânz 2 (poate 3).
De aproape o săptămână nopțile sunt iarăși întregi, negre și liniștite, iar Iris cade seara lată fără cântece, legănări, șâșâit și alte artificii. Ceea ce ne fericește maxim.
Postări
11 comentarii:
m-ai atins cu postarea asta. aceeasi problema o avem si noi. doar ca personajul principal are 6 luni si e un domn :)).
nu stiu daca a dormit 4 ore legat noaptea de mai mult de 5 ori de cand s-a nascut. suntem zombi si eu si tati.
am incercat tot asa cum ai spus si tu. printr-o coincidenta a dormit 4 ore cand i-am dat cereale seara. a tinut 2 nopti minunea. si am luat-o de la capat.
la fel ca si floarea ta, ziua il culcam cum se freaca la ochisori si miorlaie. la 2 ore vrea sa doarma cate o jumatate. am citit ca ar fi normal ca-i mic. in conditiile astea se trezeste la 3 dimineata si are chef de joaca. si-l tine cheful pana la 7 cand mai doarme aproape o ora.
disperare scrie pe fruntea noastra. chiar am citit pe blog la cookie despre descoperirea ei cu Iepu. am intrebat-o si pe ea si asteptam raspunsul.
deci, asta-i secretul? somnul de zi? si atunci cat ar trebui sa doarma bebe meu in timpul zilei?
Ma, mie asa mi se pare, ca de somn depind toate. Si, oricum, asta e tot ce a functionat la noi. Postarea Anei tre' sa fie revelatoare cu-adevarat, ca asa scrie la carte :) Sper sa aiba timp sa scrie cat mai repede, pt ca aveti copii de cam aceeasi varsta.
Uite, eu credeam ca Iris are program de somn, cum are si de masa. De fapt, n-avea, dormea de cate ori mi se parea mie ca-i obosita (nu ca n-ar fi fost) dar daca impingi oboseala mai incolo un pic, obtii alte efecte. Decat mai multe reprize de somn si mai scurte, mai bun mai putine si mai lungi. Ca asta am obtinut eu.
Sper sa se termine si chinul vostru, sa-mi spui daca a functionat!
Hai ca mai doarme si 3... cat am despicat noi in 4 telenovela aia vineri a durat ceva... :D
Pai da, a simtit ea ca ma-sa are treaba importanta :D
...astazi mi-a fost duminica de isprava cu tine pe aci. Am ajuns la zi, am savurat tot ce nu am citit ca pe o savarina in zi de copilarie. Floarea voastra este...magica si speciala. Tu, om care stie sa se bucure de clipele simple si frumoase ale vietii. Imi rade sufletul cand vad aa oameni si familii fericite dincolo de toate chestiile care vin zi dupa zi peste noi. Voi poposi cu drag, la postari atat timp cat lasi portile deschise. Mai ales ca in lunile astea rabdarea imi este pusa la incercare serios, gandurile alea negre ma bantuie, etc. Doar avem 7 luni (aproape) si deja au inceput gandurile si Doamneee abia mai sunt in stare sa leg doua vorbe.
bucurii, :)
Felicitaaaaaaari, sa fiti sanatosi si feriti de tot ce nu va doriti!
Nu stiu daca chiar sunt eu omul ala pe care-l vezi tu si nici familia perfecta nu suntem, dar va doresc sincer sa fiti voi asa :D
Lasa gandurile (negre), uita-te la pozele cu Iris si imagineaza-ti-l pe al tau (fata/baiat?), nu-i asa ca? :P
Multumiiiiiiim, sanatate ne dorim si noi inainte de toate. Nu, nu suntem perfecti, doar ca unii dintre noi inca traiesc frumos si invata sa guste bucuria lucrurilor simple care ne inconjoara. Cel putin noi asa incercam sa fim, sa facem. Iris e o minune cu falcute, mutrita de copil strengar si ochii adanci cat marea cea mare de care atata ti-e drag. Am privit-o si cata liniste si nevinovatie iti aduce...din poze :)
O sa avem si noi pe la inceputul lui decembrie o domnisoara delicata, vioaie si micuta care deja mi-a instalat sala de fitness la purtator ca mereu o simt, e omniprezenta prin tot interiorul meu. Ma va ajuta pentru licenta din vara! :)
A, ce dragut! Stii ca si la noi termenul initial era de 6 dec? Cum o sa o cheme pe mandra?
Pai, imi imaginam ca a fost mai incolo de cezariana. La noi termenul este de 16 decembrie dar zic eu ca e posibil sa fie mai devreme...oricum o voiam sagetatoare si nu scorpiuta. Ssttt...am una in familie, mama (si ajungeee).Mai bine ca mine asa ca sa-i scoatem peri albi lui tati cu doua sagetatare in casa! :):):)
Inca ne gandim dar varianta de pe primul loc este Teodora! :)
Sa fie sanatoasa si voioasa, Teodora voastra! Si poate aveti noroc sa nu fie scorpion (eu si cu dr pusesem oricum la cale ca Iris sa nu fie, iti dai seama cam ce mult mi-am dorit asta :D).
Pai, cam la fel de mult ne dorim si noi sa NU fie scorpiuta...:)
Multumim, sa fie sanatoasa, da, asta cred ca este cel mai importanta ca voioasa speram sa ne fie! :)
Trimiteți un comentariu