Vrei să fii tu vara mea?

Hai să ne facem dragostea cort,
venim de la drum lung
-săgeți aruncate spre cer,
mi-alunecă visele pe pielea ta și pot să mă prefac că știu să cânt la pian pe spatele tău,
tu nu mă vezi și nici nu știi că ai pe spate un instrument muzical care mă face să tremur zvâcnind din degete,
pot să mă ard, tu poți să arzi,
dar marea-i la picioarele noastre, așa multă, călâie și sărată,
numai bună de șters urmele săruturilor tale,
dacă dimineața nu ne va găsi îmbrățișați.

Gânduri din burtă

Să vorbim despre săptămâna a zecea? Mai bine nu... hai s-o lăsăm să treacă...

Și pe ea și pe următoarea și tot trimestrul ăsta care m-a întors pe toate părțile și chiar împotriva mea. Nu mă simt bine, eu care nu știu să suport să-mi fie rău. Mă simt slăbită, amețită, grețoasă. Aș fi vrut să mă laud într-o zi că mă simt mult mai bine și numai cât am gândit asta s-a dat alarma în corpul meu și-au început iar toate să se răstoarne în mine ca într-un carusel acționat de un om sadic. Apogeul l-am atins luni când mi s-a înnegrit deodată vederea pe margini, lumina se estompa și ea, oamenii parcă erau ruginii și dublați... și știți ce? Dacă eram singură în acel supermarket nici dracu' nu s-ar fi oprit să mă întrebe de ce stau așa chircită și albă, dacă mă simt rău, dacă am nevoie de ceva, poate doar dacă aș fi leșinat de tot și în căderea mea aș fi răsturnat nu știu ce rafturi... nu-i trist, mă?

Aniuei, știu că o să treacă, e imposibil să nu treacă, acum n-aș vrea decât să pot să mănânc cât de cât, să  pot să beau apă sau măcar să pot înghiți înfiorătoarele vitamine prenatale, de care îmi dau seama că am realmente nevoie. Cu atacurile de panică și cu coșmarurile mă descurc eu cumva. Aștept să se termine, să-mi mut existența oriunde în afara patului, vreau energia aia debordantă cu care m-au amăgit atâtea femei ex-însărcinate, vreau la mare și mi-e un dor teribil de locul unde-am fost a doua zi după nuntă.

Cel mai iubit dintre pământeni

Am terminat-o de citit azi (în sfârșit!). Am lăsat cu greu ultimul volum din mână pentru că m-am atașat din nou de cartea asta, a doua oară. Deși am înțeles-o și am simțit-o altfel decât acum 10 ani, ceva a rămas neschimbat în convingerile mele: Marin Preda e un geniu. Mare păcat de film totuși, nu trebuiau să-l facă, pe mine m-au apucat nervii și sila după ce am urmărit câteva secvențe. Dacă cineva ar vedea întâi filmul nici nu i-ar mai trece prin cap să citească romanul și e mare păcat că i se face o așa imensă și nedreaptă defavoare.

Shut up and shut down

De fapt, nu mai contează nici una dintre poveștile pe care le-ai auzit înainte. Încetează să te mai intereseze cu adevărat. Te uiți fără interes la tot ce-ți spun ceilalți oameni și te rogi în gând să le cadă sistemul și să se instaleze un silențios shut down binemeritat. S-ar putea să ai un chef nebun să-i tragi o geantă peste ochi individei care te anunță atotștiutor (că altfel nu se poate!) că lucrurile nu sunt decât cum i s-au întâmplat ei. Sau celei care se uită  la tine cu superioritatea curcii care a descoperit că nu-i singură în coteț și care o face pe înțelegătoarea pentru că, nu-i așa, și ea a trecut prin asta, s-o asculți pe ea, că ea știe mai bine, pentru că ea deja a trăit experiența asta.

Cui îi pasă? De ce mi te impui? De ce nu mă lași să-mi văd de simptomele mele, de trăirile mele, mai ales că știu sigur că tu nu le-ai avut pe astea, la tine nu a fost așa?! Nici n-are cum să fie la fel. De ce oamenii care s-au căsătorit cred că fiecare nuntă e la fel și știu ei prin ce treci? De ce oamenii care au deja copii cred că le știu pe toate în domeniu și nu se mai opresc din sfaturi, relatări, bârfe? Nu știu și nu pricep că fix detaliile schimbă tot într-o poveste, că fix ceea ce pare a fi o banalitate poate să treacă pragul paranormalului doar pentru că ți se întâmplă ție și tu rezonezi altfel cu toate, de ce bagatelizează oamenii ăștia tot?

Eu vă refuz.Vă ignor. Vă iau ca pe niște viruși care nu au ce căuta în sistemul meu de operare. Dacă nu vă puteți limita la așa mi s-a întâmplat mie, eu așa am făcut și vă dați atotcunoscători limitându-mi manifestarea și drepturile pe care le am eu și orice om care trece pentru prima oară printr-o anumită experiență, go away, cântați la altă masă!

PS: Vară primară cu doamna Greață e nimeni alta decât doamna Vărsătură, ce bucurie să le am pe amândouă în vizită! Am reușit totuși să fac să rămână în stomac mărul mâncat acum o oră, iaurtul a avut o altă soartă, mult mai tragică.  (ceea ce nu vă doresc și vouă!)