Mi-a spus adio!

Mie-mi place să mă simt întreagă, un organ, un dinte sau un fir de păr dacă mă părăsesc îmi dau senzația de înjumătățire, de schilodire, și mie-mi place să merg prin viață întreagă, în formulă completă, fix așa cum am fost livrată.
Până acum o săptămână nu îmi lipsea nimic, dacă veneau autoritățile abilitate să facă un inventar, eu aș fi ieșit okei și-aș fi primit și laude și hortensii și mulți pufuleți. O, da' mint, mănânc borș cu nerușinare, îmi lipsesc amigdalele, dar eu nu le ziceam, ei nu se prindeau, așa că primeam în continuare laude, hortensii și pufuleți. Acum, bună ziua, nu-mi lipsește apendicu', da' am o gaură în gură, ce mă fac? Solicit pe această cale carnet de handicapat de la stat și atenție specială de la semenii mei!

Pentru că am fost obraznică și proastă, măseaua cu nr. 6 de la parter mi-a spus adio!
Pentru că mă macină un acut sentiment de vinovăție, pot să spun că mi-e dor de ea și că sper că a ajuns într-o lume mai bună?;;)